Nu am dispozitia necesara sa definesc, sa dau definitii din capsoru’mi mic si plin de idei de maretie…
Se trezi de dimineata. Recapituleaza , fluierand Nabuco, planul din aceea zi. Freamata ca un bidiviu ce musca din zabala. Merge la cimitir, duce coroana la capataiul tatalui, apoi o suna si are mai mult de 3 ORE la dispozitie cu copilul lui. Se intreaba unde o sa mearga si ce o sa fac. Il cuprinde nerabdarea.
Si suna. Si suna. Si suna. Si suna. Si suna. Si suna. Si suna. Si suna. Si orele trec. Si nici un raspuns. Dupa ce totul s-a naruit si chiar a plans de ciuda, neputincios, primeste telefonul.
Sti, am avut treaba si telefonul era pe silent.
Doare rau. Pot sa vin sa-l vad acum?
DA.
RIM
Ps: si am ales sa fiu fericit si sa ma multumesc cu ce primesc.
Pss: bine ati venit in lumea mea!
