FUNCTIONARUL PUBLIC ROMAN .I.

     Datorita unor factori de ordin tehnic , sufar cu capul, nu sunt maritat si nu voi fi niciodata cu mama copilului meu. In urma  mai multor pareri, am decis ca, copilul sa se nasca in UNGARIA. Alta tara, alti oameni, alta gandire, DAMN ALTA LUME. Dar asta e alta poveste…

     Dupa ce am alergat 2 ore intre spital si ambasada , trimis de ei cei de la ambasada, am ajuns la primaria din SZEGED. Acolo, SURPRIZA, nu aveam ce cauta acolo. Sediul EVIDENTEI COPILULUI sau cum se numea era in alta parte a orasului. Am reusit sa ma inteleg IN ROMANA cu fct publici unguri. DAMN in ROMANA , engleza , germana si ce mai balmajesc in ungureste….

     In sfirsit ajung cu taxiul acolo si in 5 MIN AM PRIMIT CERTIFICATUL DE NASTERE AL COPILULUI, in ungureste.

     Eram constienti ca datorita faptului ca suntem ilegali, eu si mama…, vor fi probleme ,dar ne-am gindit ca in ROMANICA rezolvam noi. O fi mai usor sa impingem ,acolo unde suntem intelesi…..

     Cu alte cuvinte pe certificatul de nastere ungar la rubrica tata sunt – -  (DA, ADICA 2 LINII)!!!

     Am ajuns la TIMISOARA, si dupa cateva zile de relaxare mintala, parca stiam ce o sa urmeze. Ma inarmez  cu calm si ma duc la PRIMARIA TIMISOARA.

     Acolo, la biroul 11, unde se inmatriculeaza copiii, o d-na ,initial draguta,care se pregatea sa mearga sa fumeze o tigara si pe care am deranjat-o,  ma intreaba ce vreau. Calm ii explic ca doresc sa dau certificatul unguresc si sa primesc unul roman, si astept un raspuns. Imi spune ca trebuie sa vina mama , sa dea o declaratie, care va primi un nr de inregistrare , apoi va pleca la PREFECTURA TIMISOARA. Intreb cat dureaza toate acestea si calm imi spune ca poate dura si 6 luni…

     INMARMURESC…..

     POFTIMMMMMMMMMMM????????????????????????

Da min 6 luni spune ea, senina. Pai si cu copilul ce fac???? Haideti d-le spune ea iritata, nu e treaba mea…

     Incep sa fierb. Trimite-o pe mama sa faca cererea si apoi mai vedem. Pai doamna ,ea e lauza, este acasa cu ala mic!!! Sa vina sa faca cererea si sa semneze nu e treaba mea. Incep sa dau pe afara de nervi. Pai nu pot sa o fac eu si ea semneaza? Nu , trebuie sa vina ea sa o scrie si sa o semneze. D-na spun eu, dar e acasa cu cel mic, cine sta cu el??? Nu e treaba mea d-le si apropos CINE SUNTETI DVS????

     Nu mi se intampla sa raman fara cuvinte, de obicei raspund inapoi acid, asta daca nu reusesc sa ma controlez… Izbucnesc in ras…Pai eu sunt tatal spun. Da-ti-mi buletinul. Ii dau buletinul, se uita si exclama: D-LE DAR COPILUL NU ESTE  PE NUMELE DVS, CE CAUTATI AICI ???? Ce vreti de la mine? TRIMITETI MAMA, si cu ea stam de vorba…De ce ma enervati????

Ce sa-i spun, ce sa fac, cui sa o reclam, ……

Am regandit strategia, am facut stg imprejur, am luat o ciocolata si m-am aratat din nou. Intru ,dau ciocolata SI INCAPEREA SE LUMINEAZA DE ZIMBETUL aceleiasi functionare. Obtin hartia (cererea ptr mama) , o scriu eu, semnez in fals si sunt sfatuit sa sun peste 3 sapt la Prefectura Timisoara sa verific daca cererea a ajuns….

Si sa fiu fericit daca a ajuns cererea acolo in 3 sapt………………

RIM

PS: Fiti calmi, inarma-ti-va cu un zimbet dezarmant, aveti intotdeauuuuuuuuuuuna la Dvs o ciocolata ,o floare/ cafea/ tigari,  SI MERGETI SA VA MILOGITI….!Acestea ar fi regulile de baza in relatia cu functionarii publici.Si apropos, daca cunoasteti pe cineva acolo, gindi-ti-va de 2 ori, pentru ca ,de obicei ,serviciul ce trebuie sa il intoarceti persoanei respective face cat 50 de ciocolati….