PRINCIPIU = “chestie/chesti” dupa care ne guvernam viata , mai mult sau mai putin. Fiecare din noi are sau nu are o lista aprobata de UE , pe care o respecta sau nu , in fct de situatia iminenta in care se afla.
Imaginati-va ca stati in fata unei table cu o creta colorata intr-o mina, iar in cealalta un burete. Tragi lini, pe care hmmmmmmmmm apoi le stergi , delimitind din nou fara nici o jena o alta portiune in fct de situatie. Dar niciodata in favoarea……celorlalti.
VINERI, zi sfinta. Seara, o regula, stabilita de comun acord, cu muuuuulta vreme in urma ca find acea seara a saptamani in care ei , baieti/ fetele, ies in oras separat. NU UITATI EXCEPTIILE, CARE DE ALTFEL INTARESC REGULA, EXCEPTI CA: FAMILIE, OBOSEALA DATORATA VIRSTEI SAU…ALTELE DE GENUL ASTA, EXCEPTI CARE SE INMULTESC PE ZI CE TRECE…
EA:(constienta sau nu de baietelul pe care il au impreuna, nerealizind?? ca astfel il exclude ,ai interzice, ai ingradeste…) “………daca iesi in seara asta sa nu te mai intorci inapoi.”
El:(constientizind aceste lucruri, furios, perplex, gindindu-se la ce-a gresit. Si nu gaseste nimic. Nu intelegeti gresit, isi iubeste baietelul atit de mult incit este in stare SA UCIDA ptr el sau chiar sa faca sacrificiul suprem , acela de a-si da viata ptr el , la propriu)”…tremurind de nervi , in timp ce se imbraca , scoate cheia locuintei ei de pe inel si spune: Daca astfel pui problema, stringe ce consideri ca este al meu in niste pungi de plastic, si trimite un mesaj cind crezi ca pot sa vin sa le iau!”
Un geamat sec se aude in urma lui. Era doar scirtaitul usi care se-nchidea.
RIM
PS: …de aceea imi plac femeile inteligente???!!!
Suna telefonul. Pun mina si raspund. Vocea de la celalalt capat ma ingrozeste. E ,MAMA MEA. Mama mea care in aceste momente se afla in Torino.
“Ce faci draga? Bina mama, ce sa fac? Esti bine? Da mama, de ce nu as fi? E totul in regula, nu s-a intimplat nimic? Da mama e totul bine , raspund eu cu nerusinare. Unde esti? Acasa mama , unde ai vrea sa fiu? Ce face ala mic? Bine mama , creste, ce ai vrea sa faca? S-a intimplat ceva? Nu dragu mamei , nimic, zice ea.” Inchide tel…..
Ufffff, scapasem, sau cel putin asa credeam….Mai trec 30 de min si suna tel, fixul de data aceasta. Fara sa gindesc, ca nu mai sta nimeni in aceasta casa de 1 an , ma duc sa raspund.
Inghet, e vocea mamei mele.Plingea. “Raul mama ,ce cauti tu acasa? De ce plingi mama? Am ceva de luat. Raul cu mama, te visez urit de 2 zile incontinuu , nu ma minti. Am atipit din nou si iarasi te-am visat urit. Ce ai mai facut iarasi? Nimic mama, totul este bine. Ce face ala mic? vine intrebarea seaca pe care ma chinuiam sa o ocolesc in toate modurile posibile…….”
Ce sa-i raspund? Cum sa o mint? Cum sa tin suferinta si durerea doar ptr mine? Cum sa o fac sa nu sufere mai mult? Sa insemne asta ca sunt egoist, sau stoic sau doar un prost?
O viata intreaga m-a visat urit….Intotdeauna a stiut, ce se va intimpla…! Speram sa ai ofer si nopti ,in care va visa frumos. E dreptul ei, E MAMA MEA.
RIM
PS: Daca mama mea viseaza, eu am gura spurcata…nu intrati in ea!
Nu stiu daca v-am spus, dar zilele astea cineva mi-a citit in horoscop: “Sunteti o persoana puternica care prefera sa lupte ptr ceea ce crede ,decit sa incerce sa se schimbe”. O fi bine, o fi rau…
Am o mama pe care am pierdut-o sau care mai exact m-a pierdut in momentul in care m-a lasat in grija bunicilor. Nu detaliez, asa erau timpurile, stiu ca regreta. Cum am pierdut-o va intrebati, cind ea inca traieste si este linga mine? Simplu. La o discutie mai aprinsa , ca de ,asa sunt mai nou relatiile dintre parinti si copii , la afirmatia ei “nu iti e rusine , parca nu ai 7 ani de acasa”, raspunsul meu a fost prompt:
“Ce pretenti ai cind am fost crescut de bunici si nu de tine si educatia este cea primita de la ei, cum poti sa emiti pretenti cind primele concepte de viata sunt ale lor nu ale tale…”
Pe tatal meu l-am pierdut de 2 ori. Prima data a fost, la fel, tot in urma unei discutii ,cind cu pumni strinsi ridicati la mine mi-a spus fraza deja cunoscuta multora dintre voi : “Eu te-am facut, eu te omor”. Calm si linistit am luat cutitul , i l-am pus in mina, i-am indreptat mina spre pieptul meu si am asteptat. Nu a indraznit , dar l-am pierdut…
A doua oara l-am piedut acum 6 ani cind a murit, stupid, de cancer. Mult prea devreme, avea doar 55 de ani… Regret lucrurile si vorbele care le-am spus sau nu…Imi este dor de el, dar l-am pierdut…
Mi-am mai pierdut citeva vieti , vreo 4 , in acidente stupide din care contrar tuturor asteptarilor am scapat fara nici o vinataie macar. Sa fie semn divin sau sa fie altcineva cel care ma asteapta acolo jos…,dar le-am pierdut…
Am mai pierdut o sotie, pe care nu am stiut sa o tin linga mine sau asa mi se spunea. Daca ar fi sa o citez pe ea regreta faptul ca m-a parasit, dar am pierdut-o…
Ieri am pierdut o viata lipsita de griji si pe baietelul meu. Ca de obicei lucrurile importante ce le pierzi, sunt in urma unor certuri stupide, marunte, pornite de la nimic important, in urma unor desfasurari prostesti de orgolii, a unor decizi luate in pripa apoi regretate…
Nu vreau sa detaliez, ma doare prea tare, dar i-am pierdut….Sau sa fie frica, aceea frica ascenstrala care te cuprinde in astfel de situati limita, frica ca ai pierdut definitiv un lucru, frica ca nu mai poti repara ce ai gresit sau ca nimic nu va mai fi asa precum a fost.
Sau este frica de a lua din nou de la O, singur, acea frica ca timpul trece peste tine si vei fi uitat…
RIM
PS: Maine soarele va rasari din nou si daca da ,oare ce ne va aduce…?
Si uite asa incepu totul… Vroiam sa va expun citeva citate ale unor invatati ilustri, damn ma iau prea in serios
, dar…. sa o lasam asa.
,deci TRAITI FIECARE CLIPA CA SI CIND AR FI ULTIMA!
Ne mai vedem.
RIM